Wikia

Apicultura Wiki

Construirea unui topitor solar

Talk0
296pages on
this wiki

Pentru cine doreşte să-şi construiască un topitor solar, există câteva repere valabile indiferent de mărimea lui:

Repere Edit

  1. Corpul se poate executa din lemn, aluminiu (este mai scump), etc., materiale care trebuie să asigure o greutate rezonabilă şi să reziste la intemperii.
  2. Pentru a obţine un randament mărit, folosirea a două foi de sticlă este obligatorie. Distanţa dintre ele se stabileşte la 1- 1,5 cm. Pentru a nu creşte greutatea totală, se alege sticla cea mai subţire existentă pe piaţă. Fixarea colilor se face practicând în grosimea scândurii două falturi decalate şi prin folosirea unui silicon transparent.
  3. Tot în scopul măririi randamentului, corpul se izolează în interior cu un strat subţire de polistiren, vată minerală sau un alt material izolator termic.
  4. Tava pe care se aşează fagurii se dotează (în partea inferioară) cu o sită care să reţină corpurile străine cerii.
  5. Tot interiorul corpului se vopseşte în negru (mai puţin tăvile de depozitare şi colectare).

Cu un topitor care respectă cerinţele de mai sus se poate topi orice produs ce conţine ceară, cu menţiunea că randamentul de extragere depinde de vechimea fagurilor. Cu cât fagurii sunt mai negri, cu atât boştina rezultată are un procent mai mic de ceară.

Situaţii Edit

Apicultorii care folosesc un topitor solar remarcă două situaţii când acesta este parţial eficient:

  1. La prelucrarea fagurilor foarte vechi. Pentru a extrage ceara dintr-un astfel de fagure, este nevoie de o temperatură mai mare, decât pentru un fagure alb.
  2. Când soarele nu este prea puternic.

Operaţiunea de extragere a cerii, în cele două cazuri menţionate, se îmbunătăţeşte mult, dacă se respectă principiile enumerate mai jos. Adică existenţa unui geam dublu şi izolarea termică a corpului, care nu fac altceva decât să crească randamentul termic cu peste 40%. În fapt, un topitor solar, poate fi asimilat cu un panou solar în care se obţine apă caldă menajeră, unde izolarea termică şi asigurarea unui strat de aer (prin folosirea celor două coli de sticlă), poate aduce după unii autori, o creştere a randamentului cu 60%.

Model de topitor solar Edit

Topitor de ceara

Topitor solar după Eva Crane, Bees and beekeeping, 1990, pag. 432

Topitorul solar pentru ceară din figură poate fi utilizat pentru obţinerea unor mici cantităţi de ceară. Nu are nevoie decât de energie solară şi poate produce o ceară curată. Căldura de la soare topeşte bucăţile de ceară care sunt plasate pe baza de metal a unei tăvi. Capacul constă din două foi de sticlă dispuse la 5 mm distanţă una de cealaltă. Topitorul trebuie înclinat înspre soare. Dedesubtul bazei de metal care reflectă razele soarelui se află un strat izolator, iar căldura este atrasă înăuntrul cutiei. Ceara topită curge de pe tavă, lăsând în urmă cea mai mare parte din reziduuri, şi ajunge într-un container unde se solidifică, iar reziduurile rămase, impurităţile, se aşează pe fundul vasului. Într-un al doilea vas curge ceară mai curată, decât în primul vas.

Este recomandat ca fagurii să fie ţinuţi în apă cu câteva ore înainte de a fi puşi în topitor, astfel încât cămăşile larvare să se îmbibe cu apă (şi nu cu ceară la topire), şi pentru ca mierea rămasă să se spele. Dacă fagurii sunt negri sau conţin polen, ei trebuie tăiaţi în bucăţi mici şi ţinuţi în apă 1-2 zile. Este preferabil ca apa să fie de ploaie, iar dacă se foloseşte apă curentă, la aceasta trebuie adăugat oţet în proporţie de 0,1%.

Legături externe Edit

Un plan orientativ pentru topitorul solar

miere de salcam

Around Wikia's network

Random Wiki